Societatea civilă poate fi privită ca un partener egal în procesele de luare a deciziilor publice prin prezența reprezentanților societății civile la nivelul structurilor publice naționale. În prezent, cadrul legal în vigoare la nivel național permite existența unei mari varietăți de structuri publice în care pot fi prezenți reprezentanți ai societății civile cu scopul implicării acestora în procesele decizionale, cu diverse intensități, la nivelul autorităților și instituțiilor publice din România. Astfel, structurile publice în care participă reprezentanții societății civile se pot clasifica după următoarele criterii:
- temeiul juridic al înființării: înființate prin acte normative dedicate sau prin acte normative-cadru;
- modalitatea de constituire: cu sau fără personalitate juridică;
- caracterul constituirii: cu caracter obligatoriu sau constituite în mod facultativ.
Sectorul asociativ cuprinde o serie de structuri care permit cetățenilor noi roluri și relații sociale prin diferite modalități de participare la viața publică. Astfel, obiectivele din diferitele arii de activitate ale societății pot fi atinse grație asocierii, participării și implicării cetățenilor în mod activ în vederea punerii în aplicare a unor scopuri comune. Contribuţia sectorului asociativ la promovarea şi edificarea unei societăţi democratice implică necesitatea unei cooperări intense cu autoritățile și instituțiile statului. Acţiunile comune pot să contribuie semnificativ la progrese în diverse sfere sociale pentru a răspunde adecvat problemelor existente în societate. Gradul de reprezentare a societății civile depinde într-o măsură mult mai mare de domeniul de activitate specific al structurii publice. Există grade diferite de complexitate, dar și criterii de tip calitativ/cantitativ privind procedura de selecție a membrilor în cadrul acestor structuri. Membrii reprezentativi ai societății civile sunt selectați cu un grad diferit de rigurozitate, în funcție de atribuțiile și de particularitățile fiecărei instituții în cauză.
Îți prezentăm în cele ce urmează câteva exemple de astfel de structuri existente în România.
Structurile publice în care participă reprezentanții societății civile înființate prin acte normative dedicate pot fi:
a. Cu personalitate juridică:
b. Fără personalitate juridică:
- Comitetul Național de Coordonare OGP – a implementării parteneriatului pentru guvernare deschisă în România
- Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței
- Consiliul Consultativ al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei
- Consiliul consultativ al cooperației
- Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap
- Organisme consultative pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare
Structurile publice în care participă reprezentanții societății civile înființate prin acte normative-cadru pot fi: cu sau fără personalitate juridică; constituite cu caracter obligatoriu sau în mod facultativ de către autoritățile publice
- Consilii Consultative pentru protecția consumatorilor
- Consiliile Consultative pentru tineret
- Consiliile Consultative ale inspectoratelor școlare
- Consilii Consultative de administrare de pe lângă consiliile de administrare ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
- Consiliile Consultative pentru antreprenoriat de nivel regional
- Consiliul Consultativ al Turismului
- Comitete consultative cetățenești
- Comisiile de dialog social
- Consiliile reprezentative ale părinților
- Structuri comunitare consultative
- Consiliul Consultativ de pe lângă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc
- Consiliul consultativ din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
- Consiliul Consultativ al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații
Publicat septembrie 2021
CONSILII INTERNAȚIONALE